Road Bike vs MTB – trei lucruri total diferite

Eu și Wil am petrecut deja trei weekenduri împreună. Am făcut, în total, aproape 500 de km tous les deux. Și cu fiecare kilometru mi-a fost tot mai greu să scriu acest post. Pentru că în cei câțiva ani fericiți petrecuți alături de Lexi nici nu m-am uitat înspre alte biciclete! Adevărat, admiram Dogma lui Froome, dar nu m-am simțit niciodată vinovată, pentru că asta e ca și cum un bărbat ar spune despre Monica Belluci că este o femeie frumoasă…

Când Lexi a fost furată, acum trei ani, am simțit deep down că se va întoarce la mine. Și așa s-a și întâmplat – Poliția a reușit să o recupereze (trăiască domnul Pașcalău!), chiar dacă fusese deja vândută și mutată într-un sat din Sălaj. Adevăru-i că Lexi este o bicicletă frumoasă! Asta l-a și atras pe hoțul care i-a tăiat lanțul în doar 40 de secunde în ziua aceea lenevoasă de august 2013. Spuneți și voi dacă nu-i așa! (În poza asta este cu Jumbo, tovarășul de drum al lui Bb):

Multe aventuri am trăit eu și Lexi! Și multe mai urmează, sunt convinsă. Dar de când a intrat Wil în viața mea, am început să apreciez tot felul de lucruri care înainte nu contau: greutatea bicicletei (ca să nu zic ușurimea :D), viteza de rulare, faptul că pot să merg pe lângă ea și s-o țin cu o singură mână, de șa, fără să se dezechilibreze (nu înțelegeam cum fac asta cicliștii din marile tururi…). Așa că am început să mă gândesc tot mai mult la „dar dacă…”.

Andrei Coman, de la Bike44 m-a avertizat, prima dată când am discutat, că pedalatul pe o cursieră e altceva… A zâmbit, atunci, pentru că știa ce se va întâmpla, doar și el a trecut prin asta :). El m-a ajutat să înțeleg și care sunt cele mai importante diferențe dintre pedalatul pe un MTB și pe un Road Bike, iar eu vă zic și vouă:

1. Poziție. „Ca siguranță, nu-i nicio diferență, însă când stai în coarne, ești mult mai aplecat în față, mai aerodinamic”. Pe Road Bike sunt trei poziții principale în care îți poți ține mâinile: pe manete, cu degetele pe frâne și pe schimbător (este poziția în care pedalezi 85% din timp, spune Andrei); pe coarne (dropuri), când vrei să mergi în viteză sau ai vânt din față; pe ghidonul propriu-zis (fie aproape de pipă, fie la întâlnirea cu coarnele) când vrei să te odihnești.

2. Comenzi. Spre deosebire de MTB, care are manete separate pentru schimbatul vitezelor și pentru frână, la Road Bike există o singură manetă pentru schimbările superioare, inferioare și frânare. „Te obișnuiești repede dar, din cauza poziției, ai nevoie de un pic de timp de acomodare”.

3. Bune maniere. Road Bike-ul trebuie condus mai cu grijă, pentru că nu e atât de robust precum un MTB, nu e gândit să preia șocurile din teren. ”În plus, având cadrul din carbon, sunt șanse mai mari să-l spargi, la o căzătură mai puternică”.

ATENȚIE LA

• FRÂNARE. Anvelopele au o suprafață de contact mai îngustă și atunci frânarea este mai puțin eficientă. „Ideal e să conduci super-prudent și să nu bruschezi comenzile, mai ales pe ud – acolo se face diferența”.
• PRESIUNEA DIN ROȚI. Trebuie verificată în fiecare zi, ca să te asiguri că este între 7 și 8, 5 atmosfere. În ture lungi, e indicat să ai la tine o pompă cu CO2.
• TRUSA DE PRIM AJUTOR. Pe care ar fi bine să o ai tot timpul la tine, conține: capsule de CO2, leviere, pompă CO2, minitrusă de scule, prelungire de valvă (dacă ai roțile mai late) și gel, „pentru căderile neprevăzute de energie” :D.

Andrei și trusa pe care o are tot timpul la el.

Două lucruri importante mi-a mai spus Andrei: rapoartele de viteză de la Road Bike nu te ajută foarte mult pe cățărările abrupte, și-atunci e bine sau să faci picioare sau să te pregătești să mai mergi și pe lângă bicicletă; Road Bike-urile fiind mai ușoare, simți mai tare diferența la vânt lateral și turbulențele de aer provocate de camioane.

Ce-am simțit eu din toate astea? Mi-a fost destul de greu să mă obișnuiesc cu schimbatul vitezelor. Și acum, după 500 de km, încă mai am nevoie să mă uit la foi și la pinioane să mă asigur că folosesc un raport corect; uneori când frânez am senzația că nu mai dă Domnul să se oprească bicicleta; am simțit de mai multe ori cum efectiv m-a mutat de pe drum câte-un camion care-a trecut periculos de aproape și încă am o reținere să pedalez cu mâinile pe coarne, pentru că nu ajung la frâne și am impresia că nu sunt deloc în control. Dar felul în care înghite un Road Bike km mă uimește la fiecare tură! Iar dacă în weekendul trecut am făcut într-o singură zi 120 de km, în cel care urmează plănuiesc să trec pragul de 140. Dacă n-are Dumnezeu chef să râdă :D.

Până data viitoare, s-aveți timp de pedalare! 😀